Fără titlu

Mi-am mutat domiciliul pe strada ochilor albaştri.

Ne vedem undeva prin august.

                                Pa!Pa!

And you can see my heart beating

Bate.Nu o poţi vedea.Dar încearcă doar să o simţi şi să o auzi.Taci apoi... şi gândeşte-te!    

POATE...

Au fost câteva nopţi nedormite,dar doar atât...
Conturez traseul minţii cu creta sufletului...E ca un joc de şah!E simplu!Ba nu,e complicat!De fapt...Nu am habar!De ce aş avea?Privesc ceasul!E cel din urmă tren.Mă sperie..Fug să ajung la timp în gară dar mă împiedică prăpăstii.Nu-i nimic!Poate mâine!Dar a fost ultimul tren.Nu-i nimic!Poate altă dată.



Poate niciodată!...

Am atins geamul din zahăr ars pictat cu fluturi negri-tăciune.S-a spart.Cioburile mi-au intrat în ochi.Le-am simţit gustul dulce-amărui.
Am nevoie de somn.Şi de o carte bună,care să mă relaxeze.


E frig...Prea frig pentru acum!


Şi mai bine aşa...

Past,PRESENT,future...

Bate,bate trecutul la uşă.Trecutul e frate geamăn cu viitorul.Se completează.Vine şi amintirea...după care aşteptarea.Cele două sunt surori vitrege cu trecutul şi viitorul.Amintirea hrăneşte trecutul iar aşteptarea viitorul.Viitorul aşteaptă amintirea.Trecutul aminteşte aşteptarea.






PREZENTUL?!E între ei.Respiră prin porii rudelor lui.Se confundă cu trecutul şi viitorul.Îi e aşa uşor.De o veşnicie a învăţat asta...






Face ce face şi tot acelaşi ajunge.O amintere a viitorului.


O să fie....


Este....


Şi...














...A fost odată...














Ieri,ca şi azi,mâine sau...pururea...










„Timpul e veşnic”spunea cineva...Timpul nu are timp zic eu....

Sufocare

Mă sufoc.Nu mai simt,nu mai aud,nu mai văd.Sunt paralizată în timp.Aiurez.Apa nu e suficient de udă să-mi potolească setea.Nu-i simt prospeţimea.Avioanele de hârtie ard.Căldura le-a făcut să moară în aerul irespirabil.E mai bine aşa.Unii care nu mai suferă din cauza căldurii...Aş vrea să mă plouă jarul norilor.Degeaba. Nu leeste permis  norilor să picure,nici vântului să adie suflarea de sânge.Beau livezi de poamă...Mă îmbăt cu gustul lor amărui.Setea încă persistă.Sorele se reflectă în oglinzi.Îmi orbeşte auzul.Nu mai cred...

Miroase a smoală încinsă...Miros betoanele.Vreau să vină noaptea...Noaptea e bine.Pare de neatins. Noaptea e ca un vis negru.Oamenii mă lasă să mint.

Vara e cald şi eu ador frigul.Nu fac faţă căldurii!Căldura mă sfârşeşte.E ca o bătrână suferindă.Îmi taie respiraţia!




Focul îmi mistuie prezenţa!...

Cu mine iar...

-Dormi?

-Nu.

-De ce?

-N-am somn...

-Dar totuşi suntem obosite.

-Ştiu...Dormi tu!

-Păi tu trebuie să dormi şi pentru mine.

-Da...

-Te temi de vise?

-De vise nu.De visuri DA.

-Eu nu.

-Ştiu eşti mai puternică decât mine.

-Te minţi singură.Suntem la fel!

-Crezi?

-...Ai frică de coşmaruri?

-Nu.

-...Atunci dormi...

-Mă înspăimântă doar pământul...

-Dormi...

AnGeLi

Vinul spumant?!NU.Doar la un vechi prieten care a plecat de ceva timp de pe aici şi căruia îi duc dorul.Nu numai eu...Majoritarea.Ne-a supărat faptul că „şi-a luat tălpăşiţa aşa” şi nu ne-a anunţat.Nici nu avea cum până la urmă.Păcat că nu se mai întoarce.S-ar întoarce dar nu i se dă voie.Cine nu-i dă voie?Creatorul...

                Acum el aşteaptă.Sau...Descoperă EDENUL.

NU

NU pot.NU vreau.NU ştiu.NU cred.NU aud.NU văd.NU simt.NU înţeleg.NU am cum.NU am ce.NU fac.NU spun.

Fac ce cred.Cred ce văd.Ştiu ce pot.Înţeleg ce fac.Spun ce ştiu.Simt ce aud.

Everything

You're a falling star, You're the get away car.
You're the line in the sand when I go too far.
You're the swimming pool, on an August day.
And you're the perfect thing to say.

And you play it coy, but it's kinda cute.
Ah, When you smile at me you know exactly what you do.
Baby don't pretend, that you don't know it's true.
Cause you can see it when I look at you.


And in this crazy life, and through these crazy times
It's you, it's you, You make me sing.
You're every line, you're every word, you're everything.

You're a carousel, you're a wishing well,
And you light me up, when you ring my bell.
You're a mystery, you're from outer space,
You're every minute of my everyday.


And I can't believe, uh that I'm your man,
And I get to kiss you baby just because I can.
Whatever comes our way, ah we'll see it through,
And you know that's what our love can do.

[Chorus:]
And in this crazy life, and through these crazy times
It's you, it's you, You make me sing
You're every line, you're every word, you're everything.

So, La, La, La, La, La, La, La
So, La, La, La, La, La, La, La


And in this crazy life, and through these crazy times
If it's you, it's you, You make me sing.
You're every line, you're every word, you're everything.
You're every song, and I sing along.
'Cause you're my everything.
Yeah, yeah

So, La, La, La, La, La, La, La
So, La, La, La, La, La, La, La, La, La, La, La

Crazy time -Poarta spre viitor-

E dimineaţă...poate prea dimineaţă pentru ce am de zis.Acum poate să fie după-amiază ori seară.Sincer?!Nici că-mi pasă...

LUMINA vie a zorilor o trezeşte inundând întreaga cameră.Ciudat.Îşi aducea aminte că a închis fereastra înainte să adoarmă.Se simte puţin cam obosită.Cafeaua fierbinte de pe măsuţă îi face cu ochiul.Se ridică...şi realizează că nu e acasă.E prea curat.Curăţenia asta o stânjeneşte.Sunt toate la locul lor.Soarbe cafeaua.Se strâmbă.E prea dulce.Brusc îşi dă seama că ea NU bea cafea.

Inspectează cu frică întreaga casă...Unele lucruri îi sunt familiare dar cele mai multe total necunoscute.Dar totuşi îi place.Casa e amenajată pe gustul ei.Nu ştie ce zi e.Caută calendarul cu privirea.Se îngrozeşte:septembrie 2021...”N-are cum!Îşi bate cineva joc de mine!”Începe să numere:unu;doi;trei...zece...înseamnă că am 25 de ani!Nu se putea!Să fi terminat facultatea?Imposibil!Acum două-trei săptămâni terminase cu examenele de intrare la liceu.

Îşi caută telefonul.Formează numărul mamei ei dar...”numărul nealocat”.Caută în agenda telefonului.Găseşte numărul acesteia(altul decât cel pe care-l ştia).Sună.Răspunde:

-Mamă,în ce an suntem?

-Neaţa şi ţie! Cum adică în ce an suntem?În 2021...Dar ce-i cu tine?

-Îţi baţi joc de mine?

-Hei!Bună dimineaţa!E septembrie 2021...

-Şi...am terminat facultatea?

-Am impresia că-ţi baţi tu joc de mine?Ce-s cu glumele astea?Hai du-te la muncă.Ai şapte ore de stat azi acolo.

-Stai!Am serviciu?Şi tu unde eşti?

-Măi mamă ai păţit ceva?Eu sunt acasă.N-ai şapte ore azi la şcoală?

-Adică-s...se gândeşte.Ce să caute la şcoală?Sunt femeie de serviciu?Dar „am ore”...

Mama ei râde...

-Mai încearcă!

E nedumerită...

-Secretară?

                -Neh...

                -Învăţătoare?

                -Nu...

                -Profesoară?!

                -Cum de ai ştiut?Nu mai am cum să stau în telefon...Hai pa!

                -Stai...Unde şi ce predau?La ce şcoală?Nu trebuia să fiu psiholog???

E confuză,nedumerită,speriată.Îşi caută cu mişcări leneşe ţinuta pe care s-o îmbrace.Numai lucruri frumoase...Acum se gândeşte unde să plece. Găseşte o agendă unde e notat...Liceul de Artă...cu litere mari.Şi realizează că e mare,că pentru ea unde-i acum reprezintă acasă!

                Încuie uşa apartamentului,iese din bloc(şi ce bloc)...Porneşte apoi agale către liceu.Nu-i vine să creadă.E tot în oraşul lui Sebastian.Oare a fost plecată vreodată.Clădirea liceului?Una impunătoare.Ci trei corpuri.Ea ştia doar de două.

                Cancelaria tot acolo.Păşeşte timid,salută.Unele figuri îi sunt foarte cunoscute.

O doamnă foarte elegantă îi răspunde:”Salutare drăgălaşa!”E ea...profa de română...

Un alt profesor îi răspunde.„E cel de ritmică.Nu-l sufeream nici înainte.Cum Doamne mai rezistă în şcoală.”

                Două profesoare fumează la intrarea în şcoală.Le-a salutat,dar erau antrenate într-o discuţie.Care să fie?Aaaa...Îşi aduce aminte.Profa de TIC...era sigură dar,cealată profesoară e...Manta?Se miră!Credea că...

Cele două intră.Îi zâmbesc...Ţârâitul soneriei o trezeşte din visare.

Totuşi vrea să mai zăbovească câteva minute.

Ce mult timp a trecut....Prima oră o are cu...8 C-ul...apoi cu 9 D...Or fi rămas aceleaşi clase?Apoi nu mai ştie...Vede ea.Are timp!

Notă*:Poate n-au logică cele scrise mai sus deoarece această „creaţiune”este gândită de la ora 5 AM...aşa că...Îmi cer scuze dacă nu se înţeleg prea multe....

Dacă tace chitara

CHITARA vibrează sufocant.Las-o să tacă!Cântecul ei a încins frica.Ştii că zgomotul mă nelinişteşte?!Încerc să fug,nu vreau să rămân dar picioarele nu mă ascultă.Degeaba mă frământ.Ea continuă să-şi plângă dorul.Mă îngrozeşte.
De ce nu-i spun să tacă?N-am putere.Fiecare sunet ascunde un adevăr şi fiecare adevăr ascunde o taină.Vezi?Timpul se întrece cu noi.În cursa lui imensă descoperă tot ceea ce e ascuns şi acoperă tot ceea ce e descoperit.N-ar fi mai bine să o audă şi s-o asculte doar stelele?

Nu!E prea...greu.Acum e soare...

            Dacă tace chitara...dorm!