
"Camera era toată plină de flori albe alese de Colin şi pe perna din patul desfăcut, era o petală de trandafir roşu. Mireasma florilor şi parfumul fetelor se contopeau, iar Chick se credea o albină într-un stup. În păr Alise avea o orhidee mov, Isis un trandafir stacojiu şi Chloe o camelie albă, mare. Ţinea în braţe un snop de crini şi lângă brăţara de aur albastru masiv îi strălucea o brăţară din frunze de iederă, noi şi proaspăt lăcuite."- Boris Vian, "Spuma zilelor"
marți, 27 septembrie 2011
Ignor

duminică, 25 septembrie 2011
Studiu
Mâinile-mi tremură.Ochii îmi ard.Gura mi-e vânătă.Privirea mi-e
palidă.Picioarele n-au putere.Capul
bubuie.Febra mă înăbuşă.Frigul mă înfioară.Atingerile mă dor.Paşiii-mi
sunt grei.Soarele mă întristează.Cerul mă îneacă.Fumul mă sufocă.Alcoolul mă
ameţeşte.Toamna mă îmbrăţişează.Septembrie mă adoră.Călăuze-mi sunt visele.Lumina-i
duşmanul.Întunericul prieten.Florile-s amintiri.Frunzele viitor.Începutul
sfârşit.Sfârşitul,începutul unui jalnic
sfârşit.Trandafirii-cântece tăcute ale unui zgomot surd...
vineri, 23 septembrie 2011
marți, 13 septembrie 2011
Bleeding love
O umbră transformată într-un dulce surâs,stins de o lacrimă rece.Un sărut
strâmb,cu gust sărat în colţul gurii,ce poartă pe buzele-i crăpate un nume
.Un pas nehotărât...Zâmbete şi multă toamnă!
luni, 12 septembrie 2011
sâmbătă, 10 septembrie 2011
Fără viaţă
Ascult tăcerea-ţi istovitotoare...Prea mult.Mă doare tot corpul.Dacă mi-ai
prinde de mâini şi de picioare sfori aş fi precum o marionetă.Şi nu mi-ai mânui
doar fizicul ci şi psihicul,sufletul,interiorul.Totul ar fi sub stăpânierea
ta,maestre păpuşar!În închipuirile mele eşti un copil luminos,cu ochi de cer şi
părul ca smoala încinsă a Infernului.Au încercat să te descopere băiete,au
făcut presupuneri peste presupuneri,ţi-au întins capcane şi au crezut că ai
căzut în una dintre acele rele.Dar tu,prea înţelept pentru toţi aceşti clovni
cu chip satanic,i-ai înşelat.De fapt nu tu!Ci ei!Ei s-au păcălit!
Te joci cu trupul meu de lemn
fără milă!Ş totuşi nu simt nimic...Poţi să faci lucrul ăsta la infinit.Nu mă va
durea,nu-mi va plăcea,nu-mi va trezi nicio amintire...Sunt fără viaţă...
Joc după cum îmi cânţi
stăpâne...şi se poate numi teatru?!Răspunde,cârmuitor al orizonturilor mele!
vineri, 9 septembrie 2011
Moartea Lebedei-Ion Grecea
"[...],duminica trecută,aici,ţi-am spus că locul acesta,al nostru şi numai al nostru,intim şi fermecător,lângă salcia asta,aduce aidoma cu scena ce mi-a fost pregătită pentru debutul meu cu Moartea lebedei.Salcia,lacul,zarea albastră...Ştii ce mi-am dorit eu,[...]?Să vin dansând către tine în acel pas seul,primele secvenţe din Moartea Lebedei.Nu ştiu dacă aş mai fi putut merge în poante,să fac releve-ul corect,dar aş fi încercat după atâţia ani[...]să-mi împlinesc un vis,acela de balerină.Nu nu te întrista,dragul meu!Uite mă vezi? [...]se ridică,încercă un releve,deodată glezna îi fu săgetată de o durere ascuţită,dar n-o luă în seamă şi ieşind de sub cortina salciei,în ameţeala febrei şi a deznădejdei porni în acel pas seul,cu braţele-i întinse,unduindu-le uşor ca aripile unei păsări în zbor,zâmbind trist,amar cu părul negru[...],cu ochii ei mari[...] privind parcă peste lume.
Vârful piciorului atinse unda înfiorată a apei,apa îi cuprinse gleznele apoi genunchii..."
Probabil murise...
Vârful piciorului atinse unda înfiorată a apei,apa îi cuprinse gleznele apoi genunchii..."
Probabil murise...
luni, 5 septembrie 2011
Păpuşa
Păpuşica simte acum o zgâlţâială serioasă şi...din nou lumina.Bucuria îi inundă sufletul plastic şi un surâs trist îi înfloreşte pe buzele palide.Şi totuşi nu simte nimic.În sfârşit şi-a adus aminte de ea.Acea fericire artificială e de scurtă durată.Adolescenta a aruncat-o pe Doiniţa într-o sacoşă şi a plecat.Încotro?O mie de gânduri îi răscolesc mintea şi sufletul...Încearcă să strige dar îşi dă seama că nu a învăţat niciodată să vorbească,ar vrea să fugă dar îşi dă seama că nu are cum pentru că nici măcar nu ştie să meargă...Şi totul e pierdut.Devine gunoi şi un alt copil începe să se bucure de frumuseţea sa...
duminică, 4 septembrie 2011
În sfârşit toamnă...
Un fior dulce,un acord mut de chitară,o fâlfâire scurtă din aripi,parfum greu de tămâie,un amurg flămând,o amintire cu gust amar,un răsărit lacom,o lacrimă rece din cer,un nor de culoarea cărbunelui,o frunză îmbătrânită de timp,un ceai fierbinte cu mult rom,o bătaie înspăimântătoare a inimii,puţină ordine,multă linişte,niciun pic de zgomot,un joc tainic de umbre,o stradă răvăşită de ploaie,mii de paşi risipiţi în zadar..E toamnă!
sâmbătă, 3 septembrie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
conducem cadillac-uri în vise de noapte
