joi, 22 noiembrie 2012

anticalofilism

"am trecut peste mine şi e a doua oară...am strâns tare din dinţi şi am trecut mai departe!fir-ar!"

n-am de ce să nu
în oraşul cu salcâmi plouă întotdeauna
măzgălind esuri împodobite cu dinţi
şi linii strâmbe pe bulevardele triste.
zeci de genii
am clădit disperări şi pustiuri
am distrus n-am învăţat urme
arogante cu un vechi jurământ
îmi leg pământul de picioarele tale
şi alerg în jurul meu
turbată şi îngrozită de haosul ce sălăsluieşte în mine
ce doritor al binelui meu

o păpuşă mă căută
în basme
neştiind că o fiinţă fără respiraţie nu trebuie căutată
în cărţi.
fată,fată mă cheamă la tine
la tine în ceruri măreţe!

Anglia e acolo undeva,în sufletul surorilor Bronte!


6 comentarii:

  1. E posibil sa treci si a treia oara peste tine,se vor obisnuii dintii sa se inclesteze....
    Pupici dulci!:*

    RăspundețiȘtergere
  2. Desi este imposibil cateodata ,mereu trebuie sa treci peste,pentru ca poti.

    RăspundețiȘtergere
  3. Esti nevoit sa treci peste , pentru ca nu poti ramane inzapezit intr-o suferinta ..
    Superba poezie !

    RăspundețiȘtergere

conducem cadillac-uri în vise de noapte

conducem cadillac-uri în vise de noapte