sâmbătă, 29 decembrie 2012

ca un făcut.

"cuvântul meu nu e o amintire.e amintirea.cuvântul meu nu e amintirea.e certitudinea din care fiinţa mea a fost înălţată...nu mi-aş fi închipuit niciodată altceva.aş fi vrut să-mi ştie numele,că îl port aşa numai de cochilii şi nelumină."

şotie strâmbă ca să nu-mi leg mâinile cojoc la spate
că e mic gândul meu într-o lume uriaşă
"să nu-mi amintesc,"
am spus încet  "mă ajută Doamne"
că m-am simţit povarnică de mine în jos mi-am dus
braţele cu ace prinse în păr
ce e aia,mă?poţi să-mi spui tu mie pe nume?
a ştiut de atunci că asta sunt eu dar
nu a cunoscut mai departe
că aşa a fost dat a se-ntâmpla
să-mi amintesc castanele,bulevardul,soarele
drumul,paşii,urma...
şi au rămas litere aruncate la întâmplare,nimic mai mult
da mă,27,trei mesaje şi doar un gând
suspendată o parte din mine
 a rămas pe acelaşi drum...
septembrie,viu...
aceeaşi zi,într-o joi
puncte cu fluturi mai departe
mâini.

vineri, 28 decembrie 2012

vis-trei puncte,după mare,oraş

"scaiule,ghimpe în coastă ce eşti..."

-vară pe sârme
aşa aş vrea
şi oraş,
da şi o stradă
cu nume frumos...
da' frumos de tot
-să plouă şi să uităm de
frunze să grăim
despre cărţi
şi să....
-să ne săreze
trupurile apa
şi să fie răcoare...
-să se audă din depărtări
păşeste cu atenţie, nu vrem sa cădem ,sub noi e prăpastia, e lumea cu vise spulberate...  
-să realizez că a fost 
doar un vis sub pătura roz.

joi, 27 decembrie 2012

mic orizont

"doar până la nori,doar..."

existenţă 
bătută în caramele şi "bomboane de pom"
o doză de vise la mijloc
şi orizonturile mele sunt gata
era să uit:"un pachet de aripi uşoare"
ca să nu-i uit sufletului jindul
şi trupul sălbatic e pierdut pe spate
cu ochii ţintind întotdeauna sus
prea departe de mâinile ghemuite la piept
simfonii albastre,o cămaşă,o jachetă
şi unul uriaş

este

la fel cum a fost
şi n-o să mai fie
punct.

sâmbătă, 22 decembrie 2012

d......e

"îl cunoşteam pe unul dintr-atâţia şi eram fericită.acum..."

am respirat coastele
şi întregul suflet în pumnul său
îngrămădit de soare.
tipul cu geaca din piele nu e niciodată atent
"e încă acolo"şi mi-e un dor...

i-am dat un alt nume
pe litere n-aş putea vreodată
să-l aleg de bobul rău
şi să-l ascund
în venele contaminate de...
"cum se numeşte aia?"

miercuri, 19 decembrie 2012

dialog

"nouăşpe.e şapte.da,da...şi e frig.măncăm pâine prăjită şi privim stelele.e şi asta o metaforă...Schweppes- cu un "s" lung!"

-unde te duci?
-să împletesc zăpezile!
-unde?!nu ce!eşti surdă?(râde)
-plec.când o să mă aştepţi şi o să se facă septembrie să nu te miri.
-linişte!încă unul a adormit!


marți, 18 decembrie 2012

alfabet

"era doar unul printre ceilalţi...şi se numea Fericire!"

să aşezăm într-o carte alfabetul mâinilor
mâini cuibărite la piept ,
sufocate de ger şi iască amară
să aşezăm într-o carte alfabetul buzelor
buze pestriţe trecute prin linii şi forme rotunde
linişte mi-a spus printre degete cu un mic
acord şi-a îmbrăţişat fiul
şi a alergat căutând hăurile fierbinţi a ceea ce
niciodată n-are să fie iad.
să aşezăm într-o carte alfabetul picioarelor
strivind stârvuri de fluturi şi oameni-cameleon.
alfabetul oamenilor:nu există pustiu.
există pustiu doar într-o lume fără sens.
păsări şi fum,oameni şi viermi
sunt ale mele toate

duminică, 16 decembrie 2012

Blog of the year 2012

 Sunny Dayd mi-a făcut bucuria de a mă nominaliza la Blog of the year 2012.Nu pot decât să-i mulţumesc şi să fac la rândul meu câteva nominalizări.Deci,la treabă!

Aici sunt regulile:
“1. Selectează blogurile ce vor primi premiul Blogul Anului 2012.
2. Postează un articol în care nominalizezi blogurile respective (nu există un număr minim sau maxim admis) și acordă-le premiul.
3. Include un link către această pagină: ‘Blog of the Year 2012′ Award –http://thethoughtpalette.co.uk/our-awards/blog-of-the-year-2012-award/menționînd regulile de față în postul tău – a nu se altera regulile sau banner-ul premiului!
4. Anunță autorul fiecărui blog căruia îi acorzi premiul și împarte regulile cu aceștia
5. Te poți alătura grupului Facebook creat pentru acest premiu – dă “like” pe pagina pe care o poți accesa aici (linkul de la punctul 5), putînd astfel să îți împarți blogul cu o audiență mai largă
6. Adaugă un link către blogul persoanei care ți-a înmînat premiul și încarcă banner-ul premiului pe blogul tău, continuînd colecționarea stelelor (maximul este de 6)”

Nominalizările sunt:

Raisa

Lxi

Roxy

Ascunsa

Gânduri de copilă

sâmbătă, 15 decembrie 2012

şi...

"vrei soare,soare îţi dau sau..."


caruselul a devenit utopie
liniile s-au desfăcut de itinerarul galaxiilor permanente
s-au lipit de irisul albastru ce-i cuprindea mijlocul
jocul a fost un mit despre copilăriile urşilor,
despre gândurile mele şi despre pietre cu aripi.
după ce a contaminat cu dragoste miile respiraţii
a fugit şi s-a ascuns orb sub pământ
s-a făcut fluture
ca să-i pot păşi pieptul.
cunosc e certitudinea unei figuri într-o sticlă care
îşi scrie puterea făcută cocoloş
de scrum şi fumuri aurii
ghemotoc ascuns în spatele oglinzilor de pe ziduri
aminteşte-mi de mine
cea mânjită de râsete cu mâinile pe afară şi
buzunare cu nod între ceruri
şi-atunci ,sunt singura care creşte fluturi?



joi, 13 decembrie 2012

linie şi infinit de complicat.

trup-păsări-fluturi-oameni-ceaţă-trepte-echilibru-apă-salcâm-poezie-zbor-eu-sâsâit-aripi-mama-linişte-a zbura-piatră-pisică-cuvânt-rock.sunt eu.nu alta decât mine...

a desenat cărări strâmbe
şi a cotropit minele meu cu soare crâncen
de abia a şaptea zi am ştiut că e viaţă.
m-au chinuit înăuntru săptămâni fabuloase
am simţit că puteam trece prin foc şi lumină
doar ca să mă salvez
am dat viaţă propriei mele vieţi
josnice, în litere în repetabilele mele universuri
am crescut oase şi cuvinte în pumni de omăt.
mi-aş prăbuşi jumătatea din mine de la 300 de metri
să fiu uitată apoi într-o pagină de ziar să mă aşeze ai mei într-o cutie
cu poza mea alături
piatra din piept a secat tot zbătându-se şi zbătându-se
om pe scări aleargă crucile conturate pe trupul scheletic
cântă despre cafele,ceaiuri şi gheaţă noaptea târziu:
e şi ăsta un "exerciţiu de echilibru"
târgul de vise e deschis
buzunare căţărătoare şi buzunare din carton.

duminică, 9 decembrie 2012

nu ne-au întrecut.ne-au învăţat nimicul.

" am vorbit despre îngeri printre foi de ceaţă.îngeri metalici,îngeri cuminţi,îngeri frumoşi.unul ca tine se numea Gasby.şi a murit înntr-o zi,condamnat la iubire."

umbrela nu s-a deschis
gata de zbor?
elementul paranoia s-a rupt de mine
ameţind carsturi
metanoia a încălcat legile creştinilor mici
şi ne-a făcut simţitori în toate legile astea
căutătoare de viaţă.
şi nimeni după zile şi zile de neviaţă
nu m-a întrebat "fată frumoasă,unde ai fost atâta timp?"
căci eu sunt cu ei zi de zi şi niciodată acolo
da'nu frumoasă,că e prea mult!
of ,că iar m-am aruncat elegant printre cuvinte
ştiţi ce-mi doresc eu:să scriu,
să scriu  şi să fiu aproape de voi
cei care mă cunoaşteţi aşa
printre litere.
oare cum o fi el?
o fi bun şi cuminte şi incredibil
de inteligent:prototipul unui pampon răzleţ
legat de gândurile mel întortocheate.
sunt copleşită de limitele ireversibilului meu
eu,
gata.




miercuri, 5 decembrie 2012

eliberare:coborârea în iad

"ascultă-mă:nu există neoameni,e doar o lume!"

ai ros din mine lumina
ca un lup flămând.
am atins pământul cu fruntea
şi-am simţit poemul pescăruşilor
m-am făcut mică sub frunze şi-am
sâsâit neastâmpărul pietrelor
mi-au spus "nu există poeţi!există doar nearipi şi vis"
salvează-mi trupurile de câini şi viermi şi lumi
simple,salvează-mi jumătatea asta neterminată de umăr pe care
mi-am înălţat spatele şi întreaga fiinţă
scapă-mă de idealuri,
zaruri în forme arhaice
am dat norocul de trei ori peste cap
şi ai apărut:dintr-un şapte
în nouăsprezece
scapă-mă de virgule,ecuaţii şi
ţărmuri deformate
aş ţine în palmă paradisul
te-am ghicit într-o cană cu ceai
cu miere,lămâie şi mentă.



sâmbătă, 1 decembrie 2012

vis cu o cârtiţă

"îmi amintesc că am am plâns.visasem frumos:felinare şi tei,seminţe neoarbe şi cârtiţe surde.la o respiraţie de mine acel uriaş gatsby..."

naşte-mă printre maci
sâmbure de nefiinţă
crescut în palma fizică şi gravă a vreunui
plod descotorosit pe pământ într-un pustiu atât de nesigur
netrebnico,cârpeşte-mi pe trup timpurile veşnice
de la pitagora la einsten
coase-mi pe piept păsările
şi lasă-mi zborul viu,
fără conspiraţii fantastice.
ai aşezat pe umerii mei strâmbi
fluturii şi le-ai găsit adăpost
înăuntrul plămânilor cocoloşiţi de fum.

 filă:27 septembrie-
ilic croşetat,
cămaşă,
bulevard,soare,castane,
un ghiozdan albastru
a răspuns cu un zâmbet
şi o propoziţie cât se poate de simplă
printre bocanci,gânduri şi altele...





conducem cadillac-uri în vise de noapte

conducem cadillac-uri în vise de noapte