şi...

"vrei soare,soare îţi dau sau..."


caruselul a devenit utopie
liniile s-au desfăcut de itinerarul galaxiilor permanente
s-au lipit de irisul albastru ce-i cuprindea mijlocul
jocul a fost un mit despre copilăriile urşilor,
despre gândurile mele şi despre pietre cu aripi.
după ce a contaminat cu dragoste miile respiraţii
a fugit şi s-a ascuns orb sub pământ
s-a făcut fluture
ca să-i pot păşi pieptul.
cunosc e certitudinea unei figuri într-o sticlă care
îşi scrie puterea făcută cocoloş
de scrum şi fumuri aurii
ghemotoc ascuns în spatele oglinzilor de pe ziduri
aminteşte-mi de mine
cea mânjită de râsete cu mâinile pe afară şi
buzunare cu nod între ceruri
şi-atunci ,sunt singura care creşte fluturi?