şapte -tremuri...
-şi plâng...
tremurăm în cortul sărat
e ca în rai şi noi plângem
primesc aripi-se mai numeşte sânge
fiinţa ne e în gol,jocuri sensibile în soarele marin
neterminate şi atât de fragile
nouăsprezece
ce se întâmplă când zodiile se bat cap în cap
dăm la o parte regulile
punem în joc tutunul şi cărţile
visul şi pânzele
motorul.
douăzeci şi opt
domnule T.,acum înţeleg eu despre ce gândiţi,despre ce trăiţi
vă e teamă ca nu cumva să vă înşele pieptul şi respiraţi
liniile întortocheate ale sufletului meu
dar,Dumnezeule...
acum înţeleg eu,domnule T...
de această dată rămân cu o muzicalitate de cuvinte , cu un înțeles destul de complicat
RăspundețiȘtergereDaca este mai mult decat ceri,probabil este cu un scop anume,pentru ca meriti! :)
RăspundețiȘtergereHm..imi era dor sa citesc poeziile dumnitale , imi pare rau pentru absenta , nu prea ma fost in stare sa citesc chestii in ultima vreme..
RăspundețiȘtergereDesigur ca e frumos , " cand zodiile se ciocnesc cap in cap " , genial...imi aminteste lucruri..
lași în urma ta dantelă de cuvinte.. și-ți mulțumesc!
RăspundețiȘtergere