" frunte şi tâmplele cuminţi"...
teribil, teribil
i-am spus
ascunzându- mi chipul,
două ore cu trenul şi suntem acasă, pe cuvânt
la pasaj e tare aglomerat, duminica mai ales
o cafea cu două monede de cinci
drăguţ mod de a face să zâmbească
pe cineva
(pe mine mai ales)
sub uşa albastră
în gara cu vise formidabile
îşi priveşte cântecul de sub
unghie şi adoarme legânându- şi genunchii
într- un somn latent
şi firesc
şapte fără zece-
îmi eşti nu ştiu cum- cum se zice
gleznele uşoare se frâng
într-o îmbrăţişare deloc afectuoasă
însă ciudată şi intensă.
"Camera era toată plină de flori albe alese de Colin şi pe perna din patul desfăcut, era o petală de trandafir roşu. Mireasma florilor şi parfumul fetelor se contopeau, iar Chick se credea o albină într-un stup. În păr Alise avea o orhidee mov, Isis un trandafir stacojiu şi Chloe o camelie albă, mare. Ţinea în braţe un snop de crini şi lângă brăţara de aur albastru masiv îi strălucea o brăţară din frunze de iederă, noi şi proaspăt lăcuite."- Boris Vian, "Spuma zilelor"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
mm c emult imi plac poeziile tale, si ce frumos ar fi daca le inteleg la fel ca si tine :)
RăspundețiȘtergeresa ai zile senine copila scumpa xxx