"şi acasă doare"...
acasă- locul unde începe prost
şi se termină şi mai prost
fructe crude, banane verzi
pe frigider stau farfuriile nespălate
alergasem, eram cu sufletul la gură
"eu cred că ştia, prea mare coincidenţa"
ce mari şi multe era stelele
şi cerul tot.
plastic cu ceai,
cadillac, strălucire
am bătut cuie şi am văzut cele mai
bune filme
viţa de vie la pod
cu fantasticele lumini de la ceas
şi târgul cu flori, şi bâlciul cu vise
-ştii, se poate să greşesc...
-tu n-ai să greşeşti în ochii mei, niciodată
( să nu te pripeşti, fetiţo
niciodată nu se ştie)
aţa şi acul frânt
mi-am înţepat degetele până
când degetele sângerau
până când sufletul meu a plâns
cu tine cu tot.
"Camera era toată plină de flori albe alese de Colin şi pe perna din patul desfăcut, era o petală de trandafir roşu. Mireasma florilor şi parfumul fetelor se contopeau, iar Chick se credea o albină într-un stup. În păr Alise avea o orhidee mov, Isis un trandafir stacojiu şi Chloe o camelie albă, mare. Ţinea în braţe un snop de crini şi lângă brăţara de aur albastru masiv îi strălucea o brăţară din frunze de iederă, noi şi proaspăt lăcuite."- Boris Vian, "Spuma zilelor"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
"mi-am înţepat degetele până
RăspundețiȘtergerecând degetele sângerau
până când sufletul meu a plâns
cu tine cu tot."
Asta da final ! Ca deobicei nu am ce sa comentez la ceea ce scrii fiindca ca deobicei doar transmite , si sincer , nu ma pricep la lirica .
Simt , dar nu pot sa exprim.
Imi pare rau ca am cam absentat pe aici !