miau,am murit

aşezi

portativul şi foile de castan

pe fotoliu

sub pătură zac stârvurile fluturilor.

transparent priveşti oglinda

şi chipul tău inert

schiţează linii

creţe pe frunte...

frunzele vii

îmi îmbracă 

inima scheletică
trăim incert
secunda zero
ne e fatală.
trupul meu e născut
din mine,septembrie.

orizont

"miroase bine a parfum scump,miroase a miere.pătrund în cameră mirosurile de zahăr ars,de alune prăjite,de mirodenii,de iasomie,de praf de de tămâie,de foc din cărbunii de lemn..."

ai frământat alt orizont,

aşa,

lipit de chipul meu

prin adierile de bambus

sub talpa  neîntreruptă

nemurirea mea

şi-a aşezat

mormânt

în văgăuna şarpelui.

am smuls lumina

şi orizontul marin

de pe spatele meu

au cules

boaba de strugure

şi-au supt însetaţi

şi ultima picătură de veşnicie.

îngesuit în mine

crescut trup

din gândul meu

e omul plămădit între

două respiraţii. .

...

Nu am scris niciodată crezând totuşi că o fac,nu am iubit niciodată crezând totuşi că iubesc,nu am făcut nimic altceva decât să aştept în faţa uşii închise.

punct

am cusut cuvântul pe buze
cu ace şi frământări
în aţe colorate şi albe.
am aşezat gândul în palmă
şi-am tatuat linia dintre orizonturi.

am sărutat pământul de sub pieptul furnicilor
şi-am ascultat freamătul melcilor.

între două respiraţii am cules
firul literelor
într-o primăvară
am citit pe degete
moarte.

(a)casă

"mi-ai tatuiat pe braţe zborul infinit al pescăruşilor şi dorul de acasă."

ah!
iar trebuie să cureţi petalele de pe retină.
-mânjeşti obrazul-
urmele au rămas în hol
te holbezi
au căzut cheile
aluneci
şi rămâi
cu gura căscată,
de leu.

e partea ta de om
-care moare în semicerc-
tabachera e încă pe masă
te aştepată.
în noaptea asta
iei cina în doi
TU şi cu TINE
cealaltă moarte a ta
se naşte în semicerc.

"pentru cei vii,care mor în fiecare minut să le fie chinul dintre zări mai dulce.ferestrele se izbesc de pereţii fără odaie.încă o zi cu nimic specială."

cifre

idealizăm adevărul
într-o singură palmă de cot.
...ceva îi lipseşte acestui septembrie
poate fineţea lui "i"
sau rigiditatea unui "es" perfect.
cu scrâşnet de os,te chem
la mine,al meu.
eşti sfertul  de carapace
şi jumătatea mea de om.

...să-ţi fie dorul din palme mai dor.

toamnă

Ultima toamnă
Hai, revino-i toamna iar,cu ploi şi soare!