"miroase bine a parfum scump,miroase a miere.pătrund în cameră mirosurile de zahăr ars,de alune prăjite,de mirodenii,de iasomie,de praf de de tămâie,de foc din cărbunii de lemn..."
ai frământat alt orizont,
aşa,
lipit de chipul meu
prin adierile de bambus
sub talpa neîntreruptă
nemurirea mea
şi-a aşezat
mormânt
în văgăuna şarpelui.
am smuls lumina
şi orizontul marin
de pe spatele meu
au cules
boaba de strugure
şi-au supt însetaţi
şi ultima picătură de veşnicie.
îngesuit în mine
crescut trup
din gândul meu
e omul plămădit între
două respiraţii. .
orizontul nostru este viitorul mai neprecis ca niciodata.
RăspundețiȘtergerenimic nu mai e sigue in ziua de azi.
Ștergereîmbrăţişări!
Pe zi ce trece postarile tale ma impresioneaza mai mult.Chiar ai talent.Felicitari >:d<
RăspundețiȘtergeremulţumesc infinit!
Ștergerezâmbete!:)
"Toti traim sub acelasi cer, dar nu toti avem acelasi orizont".
RăspundețiȘtergereadevărat!
ȘtergerePar a fi smulse din tine randurile,si asta imi place cel mai mult!Congrats:*>:D<
RăspundețiȘtergererandurile astea fac parte din sufletul meu!
Ștergerete pup!
Sublim - ca intotdeauna!
RăspundețiȘtergere:)
Ștergeremai are rost sa spun cuvinte aici?... as smulge eu lumina si ti-as aduce-o toata, toata, fiindca o meriti...esti splendida.
RăspundețiȘtergeremultumesc mult...
RăspundețiȘtergereuneori ma intreb daca merit lumina...
Sunt chiar impresionata!
RăspundețiȘtergeresper...
Ștergere