râzi cu dinţi
până îţi vor cădea ochii
creezi nemurirea
îngrămădit timpuriu
într-un boboc de trandafir.
uiţi mereu că ador crizantemele
presărate cu silaba
numelui tău vesel.
înglodat în orbite,
înăutrul pleoapelor
aşteaptă
universul meu mediocru.
"Camera era toată plină de flori albe alese de Colin şi pe perna din patul desfăcut, era o petală de trandafir roşu. Mireasma florilor şi parfumul fetelor se contopeau, iar Chick se credea o albină într-un stup. În păr Alise avea o orhidee mov, Isis un trandafir stacojiu şi Chloe o camelie albă, mare. Ţinea în braţe un snop de crini şi lângă brăţara de aur albastru masiv îi strălucea o brăţară din frunze de iederă, noi şi proaspăt lăcuite."- Boris Vian, "Spuma zilelor"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
mi-ai adus un zambet pe buze cu aceste versuri >:D<
RăspundețiȘtergeresper să zâmbeşti mereu...
ȘtergerePur si simplu minunat. <3
RăspundețiȘtergeremulţam mult!
Ștergereaproape de fiecare data ma lasi fara cuvinte...si tot ce-mi ramane sa-ti spun e "ai talent, dom'le!!!"
RăspundețiȘtergeremuţumesc,mulţumesc!
Ștergeresper să fie mereu aşa!
Tu esti geniala .Stiai?
RăspundețiȘtergereTepup.
sunt un geniu in devenire,probabil!
RăspundețiȘtergereglumesc...nu stiu daca sunt sau nu sunt geniala.prin ceea ce scriu sunt doar eu însămi.