"Ce face el aici?I-o fi plăcând?S-o fi gândit să placă?"
Don't speak
am rămas
tuse usturătoare şi seacă
închisă în paltonul gri
nu sunt Baudelaire cu florile răului
nici Bacovia să mă fi scris
pe mormânt.eşti rău!
unul dintre verosimilele visuri
greu şi la fel de fiecare dată diferit.
nu ţi-e scârbă de tine,întotdeauna
cu acelaşi drum repetat mereu între
7:30 şi 15:45...
nu ţi-e silă de tine,mereu aceeaşi
fără de nicio realizare?!
"Camera era toată plină de flori albe alese de Colin şi pe perna din patul desfăcut, era o petală de trandafir roşu. Mireasma florilor şi parfumul fetelor se contopeau, iar Chick se credea o albină într-un stup. În păr Alise avea o orhidee mov, Isis un trandafir stacojiu şi Chloe o camelie albă, mare. Ţinea în braţe un snop de crini şi lângă brăţara de aur albastru masiv îi strălucea o brăţară din frunze de iederă, noi şi proaspăt lăcuite."- Boris Vian, "Spuma zilelor"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
O poezie care ma pune pe ganduri...
RăspundețiȘtergereBtw:Bacovia este unul dintre poetii mei preferati.
Superba exprimarea,plina de emotie.
O seara faina,pupici!:*
mulţumesc mult,Lxi!
Ștergereşi mie îmi place Bacovia!
:) te pup!
Mie-mi este sila..aceeasi eu mereu...fara nicio ezitare..
RăspundețiȘtergereFrumos scris:**
merci!
Ștergere:)
Si mie imi era sila ,de aceea incerc sa aduc din timp in timp ceva noua.
RăspundețiȘtergereSuperba scriere!
noul e de cele mai multe ori o provocare!
Ștergeremulţumesc de aprecieri!
Da ! Foarte frumos , foarte adevarat . Multi de aici se regasesc in ceea ce scrii tu , este extraordinar <3
RăspundețiȘtergerepoate că da,poate că nu!
ȘtergereNu intotdeauna realitatea coincide cu visele inimii.
RăspundețiȘtergereFrumoase versuri...
da!ai spus un mare adevăr!
Ștergere