NEANT

 

Îmi văd paşii pierzându-se în...vid.Mă tem că greutatea acestora o să rănească efemeritatea prafului de stele ce cade de nicăieri.Strălucirea colbului mă orbeşte,dar atunci cum pot să mai văd?Încep să mă înalţ către soare până realizez că zborul mi-e frânt de aripi de ceară. Şi cad!Şi mor!Sau nu?!

            Timpul meu e printre pagini făcute pulbere,risipite de toamnă în vise albe şi negre,nesfârşite!Drumul meu e pavat cu crâmpeie de nea,rupte din văzduh fără nicio vitamină de rău.Molecule de lapte îmbată aerul proaspăt şi rece,iar schimbul de replici dintre apă şi foc,se contopeşte într-un dans nebunesc înfiorat de norii de fum cu parfum dulce de tei.Ştiu că greşesc în modul în care ploaia îşi plânge moartea.La limită,aşa devin toate mormânt!

Cuvinte fără logică se împletesc pe cărări secrete,neajunse de clima interstelară a zorilor!Ademeniţi de căldura ochilor de sticlă argintie,extratereştrii,fără nicio teamă răstălmăcesc analiza fiinţei umane prin mii de ochişori încropiţi în alţi şi alţi ochişori.

Din neatenţie un fulg se rătăceşte de primăvară intrând în vara sufletului de amurg al necunoscutului.Privesc şi mă minunez!

O fată citeşte numere de pe un panou şi nu înţelege de ce a rămas eleva de gimnaziu.Parcă zilele trecute trăgea fum după fum dintr-o ţigară hrănindu-şi speranţele cu aceasta...Şi era aşa liniştită!

S-a stins!Are altă treabă!Acum vede un amalgam de pete roşii,galbene,verzi,violet,negre,roz...şi tot felul!De pe o altă panetă,XeLa-Blexa,vorbeşte aiurea,nici ea nu-şi dă seama ce!De să ştie?Ei nu-i pasă de noi şi nici nouă nu ne pasă de ea.Deci de ce s-o facă?

Zenit şi Nadir...şi cele două comunică...se atrag,se apropie,se despart şi pierd timpul împreună!

            Amintirile miros a iarbă cosită!

Prostia inspiră geniile şi geniile inspiră zeci de generaţii!Vizonez reclamă după reclamă şi-mi aduc aminte brusc de floricelele cu sare,de floricelele cu caşcaval şi de cele cu unt...apoi de marmota care învelea ciocolata şi de urşii polari de la Coca Cola!

Mereu bună de făcut economii vremea se strică şi vineri şi sâmbătă şi duminică...Mă îndrept spre ţara mea dar cel care prezintă ştirile de la OBSERVATOR se grăbeşte prea tare!

Şocul este mare!De ce?Pentru că se sapă între ele!

Nu ştiu!Sensibilitatea sau motivul ce a inspirat geniile să fie vinovat?!Mai e foarte puţin!E ciudat!În mai puţin de 20 de ore voi afla...tot ce ştiu dar mă fac că nu ştiu!...Mamă!Ce foame îmi e!

S-a petrecut repede!Prea repede!!!...

Avioanele negre se lovesc...şi fumegă!Curcubeele crescânde trimit semnale audio pe care nu le înţeleg!Paharele se sparg în capul meu şi îmi dau seama că mâine o să fie mai rău...

Oameni cu măşti trec pe lângă mine şi nu-i cunosc cu toate că-mi spun că-mi sunt prieteni....Dar eu nu am prieteni!Mă învârt astfel într-un teribil joc de cărţi...

ŞI CLACHEZ ÎN ULTIMA CLIPĂ!