uitare:eu,tu şi noi.

Nu ţi-am mai scris de mult,EU.Noi ne simţim în fiecare minut bătăile inimii,sufletele vibrânde dar nu e acelaşi lucru ca în momentul în care ne scriem...sau îţi scriu.Vreau să-ţi spun doar,că cealaltă parte a ta,adică TU,este în regulă.TU e bine.Nu-i mai e atât de teamă...şi îi e sufletul din ce în ce mai frumos,ori cel puţin aşa crede.Acum ceva timp,EU,TU îţi scria despre acea nevoie de redescoperire.Îţi aduci aminte,nu-i aşa?Mi-ai dat voie EU şi TU a înţeles ce e cuminte să facă şi ce nu e bine să facă.Şi...ca să nu mai fie complicat:sunt în regulă.Nu simt nimic şi nu mai am niciun gând.Mintea mea e doar vis şi fum şi sufletul cântăreşte cât un soare nou aşezat pe cerul meu întunecat de mici umbre.Sunt goală înăuntrul meu unde nu se mai zbate nici măcar un ochi de înger.
Sunt bine,EU.TU aşteaptă un semn de la tine.Grăbeşte-te şi ne spune cum eşti şi ce mai faci!Te dorim mult alături de noi!Acum suntem trei SUFLETE:sufletul EU,sufletul TU şi sufletul NOI.Scrie-ne curând!Aşteptăm.Suntem nerăbdători!

                                                                            Cu dor,
                                                                              aceeaşi EU,
                                                                                     mereu în căutare de TINE.

suflet şi rădăcină

Se va întâmpla oare, să adorm la umbra unui copac suferind şi să devin rădăcină a sufletului tău chinuit?!

ani de iarnă plină

e o pierdere de vreme.
se trec prea repede
primăverile timpului meu
încurcat cu
acele de ceasornic
clopotele bat
botezul fetei
din întâia primăvară.
nu cu mult timp în urmă
de abia învăţa alfabetul
şi acum zâmbea liceanului
rebel.

virgulă,virgulă,virgulă,

Va mai trece o lună şi te voi revedea.Apoi,ai să dispari din nou,ca prin vis,printre genele mele,risipit ca un fum.Prea multe virgule,prea multe explicaţii şi o nouă apoziţie.Ce-am simţit atunci?N-aş putea spune exact.A fost un zâmbet nou şi o bătaie de inimă.Chiar şi nenăscută aş fi iubit aceiaşi oameni,aceleaşi priviri şi aş fi fost aceeaşi fiinţă!

gând

nu l-am cunoscut niciodată cu adevărat
niciodată nu i-am auzit cu adevărat vocea
şi l-am scris de mii de ori
mi-e drag!ştiu.

[niciodată nu a fost mai irezistibil]

zbor

Enya-Only Time
Am semănat fluturi şi am cules aripi uriaşe şi zboruri pline.M-am rătăcit de chipul meu învechit şi am devenit foaie mânjită cu dor.Mi-au frânt aripile şi n-am mai îndrăznit.Mi-am recăpătat chipul cel vechi.N-a fost uşor!Am aterizat greu pe câmpul cu muşeţel.

un NU cât cerul

mi-ar fi plăcut să-ţi văd ochii.dar nu e momentul acum.poate prin septembrie.mi-am pierdut identitatea?nu.pentru că ştiu că NU.mă simt minunat!sunt aceeaşi.doar cu o altă minte.
merg până la sfârşit!