diez

"mă înspăimânt când atât de mică,îmi dau seama că acest gasby uriaş,va exista mereu în sufletul meu de culoarea pădurilor sălbatice şi-mi va părea rău în toamna aceea,că n-am avut curajul să-i ating măreţia...ce tânăr fantastic!mi-am spus privindu-l."

e joc.
geneză suspendată pe sârme
agăţată firesc de-un septembrie
efemer ori de-o toamnă vremelnică.
povară obrajilor mei
şi al zâmbetului nesigur înghiţit cu toată gura
de gândul meu încă necopt.

"te repeţi identic,în scurte intervale de timp.coastă de virgule periodice şi bemoluri care nu vor anula nicicând acel efect...efectul hipnoză."

mac.

te-am vrut în universul meu îngust
de constelaţii strâmbe şi poeme pe jumătate.
mi-ai aşezat pasul pe umărul tău
şi-atât de mică
şi-atât de neînsemnată m-am simţit.

eşti "esul"care aduce ploaia
şi adună câmpul cu maci
să fie tot,al meu şi numai al meu.

de

mă desfac de sufletul meu

cum şi-ar porni zborul spre pământ o frunză,
într-o moartea lentă şi continuă.
mi-e sete de ochiul tău blând.

aş atinge iar şi iar
vibraţia mărginită
dublată de fruntea mea monotonă:
conspiraţie de reptile şi maci
de urşi...şi nopţi pe jumătate
de inimi şi sori albaştri
de oameni sălbatici şi ape tulburi.
mi-e sete...
trecută prin pieptul meu fad
e tatuată
amintirea
întotdeauna a aceluiaşi OM
OM de lut şi OM de nimic
care s-a lipit atât de cuminte de sufletul meu
suflet de care mă desfac
uşor...uşor.

de-a v-ati ascuns

Te-am păstrat hoţeşte în gând tot timpul meu însă deschid amintirea ta numai noaptea.Ca nu cumva să te fure alt gând,altă şoaptă,alt vis...

ne pierdem
unul de celălalt
plouă răsturnat şi ne căutăm
şi numărăm secunda de viaţă
pe-ntrecute ajungem să-ngheţăm
în stomacul mic şi înghesuit al unei nuci
amestecat în pumnul meu greu
nu ştiu dacă eşti viaţa,norocul,destinul...
sunt scrisă pe drum
ca să mă poţi cunoaşte mai bine.

răzvrătire

Deschizi o cutie cu nasturi şi o mie de vibraţii nedesluşite se zbat în tine,aşa cum stau închise într-o umbrelă lacrimile mele.

eşti un pic mai frig
decât bobul de strugure.
ştii doar că fiinţa din mine...
fiinţa din trupul ăsta cu trăsături sălbatice
şi-ar smulge violent inima
să ţi-o aşeze pe piept
ca mai apoi
să pot merge cu spatele spre tine,
să te-ajung pentru că...
trebuie să m-alinţi răzvrătit
pe-un pian
ori c-o chitară pe braţe...

Sunt fata cu fluturi din cărţi...

cules din palmele mele

"povestim visele.lăsăm idealurile deoparte şi ne facem mici,cât să ne acopere o frunză.te ştiu.eşti acea siluetă care priveşte întotdeauna cu obrăznicie pământul.renegi tot ceea ce face parte din tine şi convingerea ta este că tu....eşti învingătorul. dar te-ai gândit,câte bătălii se dau înăutrul tău? tu...eşti septembrie,eşti octombrie,eşti noiembrie..."

mi-e dor.însă doar uneori.am păstrat o amintire a vechiului tu.dar TU acela te-ai transformat.şi nu mai ştiu exact ce se întâmplă cu mine.încerc să găsesc definiţia a ceea ce am plăsmuit în sufletul meu:imaginea unui rebel arogant.scotocesc mai bine şi gândesc că nimic nu e mai frumos decât ceea ce se întâmplă în secunda asta atât de nesigură.trăim incert.te descopăr încetul cu încetul şi...îmi dau seama că existenţa ta mă oboseşte şi amintirea mă urmăreşte obsedant.
eşti cules din palmele mele,orb şi mut.-florile de cireş- îmi sărută clavicula...mă risipesc ca un fum prin mine însămi.cine eşti tu,până la urmă?!

lepidopter.

râzi cu dinţi
până îţi vor cădea ochii
creezi nemurirea
îngrămădit timpuriu
într-un boboc de trandafir.
uiţi mereu că ador crizantemele
presărate cu silaba
numelui tău vesel.

înglodat în orbite,
înăutrul pleoapelor
aşteaptă
universul meu mediocru.