dacă m-ai fi cunoscut acum un an
ţi-aş fi răspuns obraznic, mi-aş fi dat ochii

la urma urmei, uciderea prin sufocare nu-i
o crimă; te-ai înecat aş mai fi avut o şansă
la a doua mea viaţă de scârbă, de silă şi
de capăt al drumului
în capul meu mirosea a flori de cireş
a şampon bărbătesc şi a cameră de studiu
cu hârtii, pixuri colorate şi notaţii abstracte
fără nicio legătură cu examenele
o să arunc tinereţe pe marginea şoselei
trotuarul, domnişoară, trotuarul
greaţă să-mi fie, greaţă
ce bine că sufletul mi-l legasem singură de
trupul meu cu ace şi vânătăi, mi-am bătut un
cui în călcâi, "stai o clipă să-ţi povestesc despre
cei ce-mi salvaseră sufletul"
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu