"Ce atingi... şi ce-ţi imaginezi că atingi."
peste picioarele mele a luat foc un aragaz
în lumina becului albastru mă dezvelesc de
trupul meu, de sufletul meu, mă cheamă la el
cu mâinile şi muzica lui, alunec 2.21 am
şi sufletul meu încă vibrează
dumnezeule, era atât de adevărat
după o noapte am ajuns la vorbele lui
am făcut un pas înapoi
"cu tine de mână îmi pierd echilibrul"
17.07 aş fi vrut să-ţi spun atât de multe
în noaptea aceea ego-ul a bătut entuziasmul
eu am fost fericită ştii, până
la urmă nimeni nu-mi oferise
ce ai reuşit tu, să-mi oferi
se aşezase pe sufletul meu un
fluture şi flori/ niciodată nu mai
simţisem asta n-am spus nimic
m-ai luat de proastă, poate
"Camera era toată plină de flori albe alese de Colin şi pe perna din patul desfăcut, era o petală de trandafir roşu. Mireasma florilor şi parfumul fetelor se contopeau, iar Chick se credea o albină într-un stup. În păr Alise avea o orhidee mov, Isis un trandafir stacojiu şi Chloe o camelie albă, mare. Ţinea în braţe un snop de crini şi lângă brăţara de aur albastru masiv îi strălucea o brăţară din frunze de iederă, noi şi proaspăt lăcuite."- Boris Vian, "Spuma zilelor"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu