Bate,bate trecutul la uşă.Trecutul e frate geamăn cu viitorul.Se completează.Vine şi amintirea...după care aşteptarea.Cele două sunt surori vitrege cu trecutul şi viitorul.Amintirea hrăneşte trecutul iar aşteptarea viitorul.Viitorul aşteaptă amintirea.Trecutul aminteşte aşteptarea.
PREZENTUL?!E între ei.Respiră prin porii rudelor lui.Se confundă cu trecutul şi viitorul.Îi e aşa uşor.De o veşnicie a învăţat asta...
Face ce face şi tot acelaşi ajunge.O amintere a viitorului.
O să fie....
Este....
Şi...
...A fost odată...
Ieri,ca şi azi,mâine sau...pururea...
„Timpul e veşnic”spunea cineva...Timpul nu are timp zic eu....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu