POATE...

Au fost câteva nopţi nedormite,dar doar atât...
Conturez traseul minţii cu creta sufletului...E ca un joc de şah!E simplu!Ba nu,e complicat!De fapt...Nu am habar!De ce aş avea?Privesc ceasul!E cel din urmă tren.Mă sperie..Fug să ajung la timp în gară dar mă împiedică prăpăstii.Nu-i nimic!Poate mâine!Dar a fost ultimul tren.Nu-i nimic!Poate altă dată.



Poate niciodată!...

Am atins geamul din zahăr ars pictat cu fluturi negri-tăciune.S-a spart.Cioburile mi-au intrat în ochi.Le-am simţit gustul dulce-amărui.
Am nevoie de somn.Şi de o carte bună,care să mă relaxeze.


E frig...Prea frig pentru acum!


Şi mai bine aşa...