duminică, 26 august 2012

eroare de cod.suflet.

"e lipsa unei idei concrete,bine definite.reprezintă amalgamul unor stări şi sentimente neînţelese în momentul de faţă.sunt confuză!le ştiu pe toate şi nu ştiu nimic.totuşi e bine.mă bucur de ceea ce sunt EU cu adevărat".

*
"eşti frumoasă!"
"eh,orice mamă ar spune asta despre copilul ei.adevărat!m-ai crescut palmă din palma ta.m-ai făcut mare,m-ai făcut om.mulţumesc!"

**
"ai ochii de păpuşă.ştiu!şi eu mai mint uneori.peste două nopţi e lună plină.nu vrei să m-asculţi?nu.mâine plouă toată ziua.umbrela e agăţată în cuier.când ai primul examen?în 2010.mi-ar plăcea să se întâmple iar.vedem un film?pisoiul a fugit de acasă.merge să-l căutăm?nu,acum e liber.peste şase zile e septembrie.ah,am uitat!mâine e ultima zi."

***
"ai cinci minute să-mi spui cine eşti.iartă-mă!aerul e îmbâcsit azi.dă-mi o lumânare.lumina e tare departe.ştii...nu mai face mutra asta.îţi plac oglinzile dar o să ajungi la nebuni.nu mă învăţa despre Dumnezeu.s-o fi săturând de atâtea greşeli.de ce?e uman.la mine în casă miroase mereu a var proaspăt.da!şi visez să am o bibliotecă.şi motanul?eh,nu ţi-am zis că e mort?altul nu-mi mai trebuie.ăştia de la trei au petrecere!ce-mi pasă mie?"

****

"ţi-e dor de ei?da.mult de tot!tot ce pot face e să-i văd!şi de abia aştept să mă încurc şi să vadă toţi.şi cu ăilalţi?păi nu ţi-am spus?i-am dat la o parte!nu erau ceea ce eu voiam.mi-e un dor...da'nici în ruptul capului nu recunosc.lasă,că trec toate.un an,doi şi gata cu ei.nu mai spune aşa,că-ţi pare rău.băi,nu e asta.mi-e frică..."

*****
"am greşit!nu...nu,e în regulă.nu e nici matematică,nici chimie.e literatură.mi-e sete.dă-mi creionul!l-am cumpărat pentru mine.tu n-ai ce scrie cu el.şi pixul?nici atât.e pixul lui...mâine e marţi.ce-i cu noi,muritoriii?nu suntem nici zei,nici profeţi!şi nostradamus?o paiaţă a timpului în care a trăit.câştigaţi şi anul ăsta?nu.de fapt ştiu.de abia aştept să plouă!"

*******
"cu noi cum rămâne?care noi,mă?ce,eşti nebună?da.câinele mă priveşte urât.l-am visat.trecea strada.avea ceva din aerul personajelor surorilor bronte.alea trei englezoaice?nu-s alea,m!.vezi cum vorbeşti!Anne,Charlotte şi Emily trebuie respectate.şi aşa n-au murit liniştite.hai!tu ştii,să-mi vorbeşti despre ceva?"

Epilog
aşază-mi pe frunte
măruntul fior al buzelor
şi uită 
că sunt
atât de firav plămădită
în partea de suflet 
a  neştiinţei.

"telefonul sună de câteva ore.de m-ar vedea în starea asta...sunt întinsă pe covor fără nicio putere.furia e cuibărită în sufletul meu,mascată de un zâmbet,închis între gurile avionului.sunt curioasă de reacţiile primului ce mă va descoperi.am să las imaginea din oglindă să vă vorbească.cu drag,sufletul lui C. ."

10 comentarii:

  1. Nu cred ca iti pot spune cat de mult mi-a placut.Mi s-a parut ca este putin altfel aceasta postare ,insa m-a impresionat la fel de mult ca intotdeauna.

    RăspundețiȘtergere
  2. Interesanta postarea.
    E ciudata dupa cum ai prezentat`o si acest lucru o face asa de speciala.:)
    Imi place! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. "am greşit!nu...nu,e în regulă.nu e nici matematică,nici chimie.e literatură.mi-e sete.dă-mi creionul!"

    Ce frumos!

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte bună postarea, foarte bun blog.ul! Te voi urmări! Ai toate aprecierile mele!Felicitări!

    RăspundețiȘtergere
  5. Am trait cu postarea momentele scrise. Frumos!:)

    RăspundețiȘtergere

conducem cadillac-uri în vise de noapte

conducem cadillac-uri în vise de noapte