miercuri, 10 iulie 2013

amiază

limonadă cu soarele tot, strâns în pahar.mansarda cu mozart şi freud abandonat la pagina nouăsprezece.zarzării şi salcâmii.geamurile pătrate în cer şi fluturii rânjind diform.jurnalul meu cu poze şi rochia cu flori de la mama.eva în burtă şi pescăruşii.fotografiile făcute în grabă la cafenea.copilul care aleargă către mare.Shakespeare & Co.Paris.mi-ai promis.au fost toate,toate au fost!

4 comentarii:

  1. Promisiunile uneori sunt doar vorbe aruncate în vânt și îngropate în nisipurile minții noastre.

    RăspundețiȘtergere
  2. Probabil nu au fost decat cuvinte..cuvinte spuse in graba,aruncate in vant,spuse asa..ca sa fie..dar nu,nu au fost promisiuni.

    RăspundețiȘtergere
  3. Promisiunea omului e sfântă, cel puțin așa m-a învățat pe mine mama. Nici eu nu mi-o prea țin, uneori promitem ceva ce nu putem face doar de dragul de a ne simți bine în acel moment.

    RăspundețiȘtergere
  4. Am intrezarit si Vama intre randurile tale...
    In tot haosul tau de cuvinte e o arta atat de sublima :)
    Take care :*:*:*

    RăspundețiȘtergere

conducem cadillac-uri în vise de noapte

conducem cadillac-uri în vise de noapte