"pe malul Senei învăţasem zborul"
orice apropiere care implică
mai mult de o respiraţie
şi jumătate între un băiat
şi o fată- e periculoasă.
am ajuns într-o dimineaţă
acasă după o noapte lungă
maică-mea mă aştepta pe marginea
patului, fuma faţa-i era chinuită de cearcăne
parcă mai rău decât în alte zile, zile de boală
şi chin în care o supăram şi plecam
trântind uşa.
i-am spus
"oamenii ar trebui să înveţe
să nu mai aibă aşteptări de la mine"
înger de copil.
bijuterii, eşarfe şi parfumuri
franţuzeşti
sufleteşte-sunt
o cauză pierdută
vremuri grele, dragule, vremuri grele.
"Camera era toată plină de flori albe alese de Colin şi pe perna din patul desfăcut, era o petală de trandafir roşu. Mireasma florilor şi parfumul fetelor se contopeau, iar Chick se credea o albină într-un stup. În păr Alise avea o orhidee mov, Isis un trandafir stacojiu şi Chloe o camelie albă, mare. Ţinea în braţe un snop de crini şi lângă brăţara de aur albastru masiv îi strălucea o brăţară din frunze de iederă, noi şi proaspăt lăcuite."- Boris Vian, "Spuma zilelor"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Asemenea...sufletește- sunt o cauză pierdută.
RăspundețiȘtergereIncarcate de simboluri ce mi le gasesesc ingemanate, versurile astea ale tale...ciudat cum iti regasesti franturi de ganduri si intamplari in locurile unde te-ai fi asteptat mai putin...
RăspundețiȘtergereImi place!