"Te rog, desenează-mi o oaie".
nu mai auzisem de examenele acelea
ştiţi voi bine, pentru pregătirea limbilor străine
modul sigur în care să te faci de "doamne ajută"
aaa, atunci aflasem şi că "NIETZSCHE"
are o pronunţie desăvârşită şi că
toate cunoştinţele mele filosofice
sunt anulate, fir-ar
"ştii", i-am spus "încep să mă obişnuiesc cu
râsul meu prost şi cu un "nu ştiu" idiot legat de
gură" e supărător şi deprimant dar cu timpul
te înveţi, înveţi şi uiţi şi lucrurile rămân aşa
...
o broşură cu suflet, jazz şi poeme
metamorfoze sufleteşti atât de fragile
teribilul tău râs
apendicele îi apăsa trupul
trupul de femeie în călduri,
îmi amintesc că mi-au promis 50 de lei
să-mi ţin gura
după un sfert de oră bagajele erau aproape gata
fluture, fluture, fluture.
"Camera era toată plină de flori albe alese de Colin şi pe perna din patul desfăcut, era o petală de trandafir roşu. Mireasma florilor şi parfumul fetelor se contopeau, iar Chick se credea o albină într-un stup. În păr Alise avea o orhidee mov, Isis un trandafir stacojiu şi Chloe o camelie albă, mare. Ţinea în braţe un snop de crini şi lângă brăţara de aur albastru masiv îi strălucea o brăţară din frunze de iederă, noi şi proaspăt lăcuite."- Boris Vian, "Spuma zilelor"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu