O să rămân tot eu.
doar ochii,cu slipiri cameleonice reprezintă o altă faţă de a mea.
"Camera era toată plină de flori albe alese de Colin şi pe perna din patul desfăcut, era o petală de trandafir roşu. Mireasma florilor şi parfumul fetelor se contopeau, iar Chick se credea o albină într-un stup. În păr Alise avea o orhidee mov, Isis un trandafir stacojiu şi Chloe o camelie albă, mare. Ţinea în braţe un snop de crini şi lângă brăţara de aur albastru masiv îi strălucea o brăţară din frunze de iederă, noi şi proaspăt lăcuite."- Boris Vian, "Spuma zilelor"
joi, 26 aprilie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Normal, privirea dă omul de gol de cele mai multe ori, asta dacă nu persoana respectivă se ascunde.
RăspundețiȘtergerenu degeaba ochii sunt oglinda sufletului.
Ștergere''Dupa anumite clipe, ar trebui sa ne schimbam numele. pentru ca nu mai suntem deloc aceiasi oameni;;
RăspundețiȘtergere:)....depinde de noi daca identitatea noastra nu mai este aceeasi.
ȘtergereSi totusi , pe parcursul vietii , la un om , privirea ,respectiv ochii, nu se schimba niciodata.
RăspundețiȘtergerenu,nu....raman aceiasi.
Ștergere