marți, 18 septembrie 2012

cules din palmele mele

"povestim visele.lăsăm idealurile deoparte şi ne facem mici,cât să ne acopere o frunză.te ştiu.eşti acea siluetă care priveşte întotdeauna cu obrăznicie pământul.renegi tot ceea ce face parte din tine şi convingerea ta este că tu....eşti învingătorul. dar te-ai gândit,câte bătălii se dau înăutrul tău? tu...eşti septembrie,eşti octombrie,eşti noiembrie..."

mi-e dor.însă doar uneori.am păstrat o amintire a vechiului tu.dar TU acela te-ai transformat.şi nu mai ştiu exact ce se întâmplă cu mine.încerc să găsesc definiţia a ceea ce am plăsmuit în sufletul meu:imaginea unui rebel arogant.scotocesc mai bine şi gândesc că nimic nu e mai frumos decât ceea ce se întâmplă în secunda asta atât de nesigură.trăim incert.te descopăr încetul cu încetul şi...îmi dau seama că existenţa ta mă oboseşte şi amintirea mă urmăreşte obsedant.
eşti cules din palmele mele,orb şi mut.-florile de cireş- îmi sărută clavicula...mă risipesc ca un fum prin mine însămi.cine eşti tu,până la urmă?!


4 comentarii:

  1. Am trecut si eu printr-o stare asemanatoare.Imi incanta privirea scrisul tau atat de profund...Pupici dulci:*>:d<

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce minunat, parca citeam amintirile toamnei si apoi brusc m-au invadat sentimente profunde, frumos.

    RăspundețiȘtergere

conducem cadillac-uri în vise de noapte

conducem cadillac-uri în vise de noapte