portocala din vis

" e cuvânt despre mine şi felinarele albastre din port" .

grafitti în zmeul lansat cu stângăcie
pe fereastră, cu avânt.
în mersul leneş, scăldat în lumina prăfuită
ne dădeam peste cap, ghicindu-ne în palmele
străvezii timpul-
fricile, ratările, mila de papagalii vorbitori
de la metrou.

ştii...
că de fiecare când închid ochii
se face un om din ceaţă
pe care-l iubesc de mor dar mereu
când îl strig se teme, fuge
şi nu-l mai văd niciodată
iar eu rămân şi plâng
şi mi-e frig.

poate că din cauza asta sunt tristă uneori
nu mai mult decât uneori.

grafitti pe buze şi pe sub buze
umerii şi parfumul discret, gleznele
după magicul blues al lui
Gary Moore.