Story

Traversă strada în fugă.Îşi numără paşii cu ochii în pământ.O picătură de apă,scuturată din copaci,îi căzu pe gât.O simţi ducându-se în jos,pe şira spinării,dându-i o senzaţie neplăcută,până se pierdu în talie,în căldura trupului ei.Obrazul său purta parfumul trandafirilor albi,iar ochii,înfierbântaţi dormeau sub atingerea genelor sale lungi.Îl văzu ca într-o imagine ştearsă şi micşorată.Era acelaşi.De ce venise din nou?Să-i facă viaţa un chin.Noaptea,frumoasă îşi cernea stelele,ca o ploaie caldă de vară.Luna palidă şi obosită arunca pe nări bruma,care aşezată pe crengile copacilor înfringura puţinele frunze,întârziate de noiembrie.Trebuia să vorbească.Dar cui?Unui străin?Îşi frământa mâinile fără să ştie de ce.În ultimii ani apariţia şi dispariţia lui îi deveniseră indifirente.Îi furase toată tinereţea.Acum,nimic nu mai conta...

-Ai venit?

-Nu se vede?

-Poţi pleca! Nu mai am nimic să-ţi ofer!

-Plec!

-Rămâi!

-Rămân!

-Pleacă!

-Rămân!