Infinit

Fugi departe şi îneacă-mi gândurile tulburi în mare!În paşi de semisoare va fremăta nisipul sub picioarele noastre,iar sufletul ne va fi foc.O să plângă cerul cu sclipiri repezi de-argint,iar noi vom râde prostiţi de lumina lor tristă şi rece.Luna lacomă şi palidă ne va fura cuvintele mute,transformându-le în pulbere de aur presărată pe chipurile spiriduşilor înspăimântaţi de liniştea pădurii.Ei au să vină la noi,tu ştii,să ne spună poveşti,iar noi vom adormi pentru a infinita oară pe pământul orb de atâta căldură.Şi vom spune într-un glas amândoi: VIS!