redută

"greşesc,simulându-mă în boli de sticlă"

se crapă de ziuă şi aştept cu sufletul la gură
marile expoziţii de fluturi din stomacul zeului Ra.
revolta muritorilor a închinat un poem celor învăţaţi
călcând pe chipurile înţelepte ale fostelor noastre lumi
ştiam că vor face haz de necaz şi că
eu nu voi mai fi niciodată eu.
aveam nevoie atunci de o mângâiere,de o vorbă bună
de un cuvânt frumos,dar acelea n-au venit niciodată
bine- poate doar atunci când nu aveam nici un merit
şi ?erau toate greşite
ca în momentele când nerăbdător,aştepţi parcul de distracţii
unde urci repede în caracatiţă sau în balerină
şi mecanismul se strică
şi la 1907 km de pământ rămâi suspendat-bucuria se transformă în frică
şi "poc" eroule,bâlciul s-a terminat
ai căzut.

ce folos,că nimeni nu te caută,nimeni nu te strigă
şi bucuria ta,e acum teamă,teama bunilor tăi strămoşi-
de la pitagora la flaubert.

scoică în os de mamut
se poate,ce.

[salutări din lumea urşilor adormiţi]